Stiri turism

In semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1918, prin glasul primarului lor, dr. Karl Schnell, pe 1 decembrie 1920 brasovenii au daruit Castelul Bran Reginei Maria.

Curent electric din 1932
Pana in 1930, castelul a suferit numeroase modificari arhitecturale, dorinta familiei regale fiind aceea de a face din acesta o resedinta de vara moderna. Arhitectul Karel Liman, care a lucrat si la Castelul Peles si Pelisor, a fost desemnat sa se ocupe si de amenajarea acestei resedinte regale. In dorinta de confort, Castelul Bran a fost dotat cu toate utilitatile necesare, apa fiind asigurata de fantana sapata in curtea castelului, iar pentru iluminarea lui, Regina Maria a ordonat construirea unei uzine electrice cu turbina. La ea au fost racordate si comunele Bran, Simon si Moeciu, care au beneficiat de curent electric incepand cu 29 august 1932.

Privilegiul lui Ludovic I de Anjou
Cetatea Bran a fost construita pe o stanca situata intre Magura si Dealul Cetatii, pozitia sa asigurand un avantaj strategic deosebit. Dupa ce regele maghiar Ludovic I de Anjou a luat masuri de consolidare a Trecatorii Branului, si brasovenii au devenit cointeresati de ridicarea cetatii, fiind dornici sa-si consolideze pozitia geografica si economica. La data de 19 noiembrie 1377, Ludovic I de Anjou acorda brasovenilor privilegiul de a construi Cetatea Bran. Pentru nevoile cetatii, regele acorda un domeniu format din satele Baciu, Cernatu, Satulung, Turches, Tarlungeni, Zizin, Purcareni, Crizbav, Apata, Zarnesti si Tohan si instaleaza aici o garnizoana de mercenari formata din arcasi si balistari. Conducerea Cetatii Bran este asigurata de un castelan care indeplinea atat atributiuni militare, cat si functii administrativ-jurisdictionale. In apropierea cetatii, s-a construit si un punct vamal unde se percepea taxa de 3% din valoarea marfurilor care erau tranzitate pe drumul comercial ce lega Transilvania de Tara Romaneasca.

Invincibila cetate
Nerespectarea de catre urmasii lui Mircea cel Batran a privilegiilor comerciale acordate brasovenilor si insistentele atacuri turcesti, culminand cu cel din 1421 in care turcii jefuiesc Tara Barsei, il determina pe Sigismund de Luxemburg sa incredinteze, la 3 februarie 1426, Cetatea Branului principelui Transilvaniei insarcinandu-l pe acesta cu numirea castelanului. Cu toate precautiile luate in vara lui 1436, turcii patrund din nou prin Trecatoarea Branului in Tara Barsei jefuind-o din nou. O noua incursiune a turcilor in Transilvania, in 1441, se soldeaza cu infrangerea lor in regiunea Branului de catre Iancu de Hunedoara, principe al acestei provincii. In primele luni ale lui 1459, prin Bran patrund ostile lui Vlad Tepes, domn muntean, care ataca Brasovul arzand suburbiile si vechea biserica din Bartolomeu, actiune intreprinsa in urma unui litigiu comercial pe care domnul Tarii Romanesti il avea cu negustorii brasoveni. In 1529, cand Laudat, comandantul ostilor muntene, a incercat sa treaca in Ardeal pentru a veni in ajutorul lui Ioan Zapolya, s-a izbit de rezistenta garnizoanei Cetatii Bran, condusa de castelanul Ioan Hock. Desi asediul a durat mai multe zile, Cetatea Bran nu a putut fi cucerita. In anul urmator, Cetatea Bran rezista si in fata lui Mehmed Beg, oprind incercarea turcilor de a patrunde in Transilvania. In 1600, fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Patrascu, vrand sa-i pedepseasca pe brasovenii care se revoltasera impotriva stapanirii domnului muntean, incearca sa patrunda pe la Bran in Tara Barsei, dar fara succes, fiind nevoit sa se retraga.

Cumparat de oras
In primavara lui 1651, pe 25 aprilie, Brasovul incheie cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi II, un contract de vanzare-cumparare prin care orasul cumpara “cu drept de veci si in mod irevocabil” Cetatea si Domeniul Bran ce cuprindea satele branene ce apartineau de castel, precum si comunele: Purcareni, Zizin, Tarlungeni, Satulung, Cernatu, Turches, Crizbav si Apata, devenind proprietar cu drepturi depline asupra acestora. Contractul de vanzare-cumparare al Domeniului Bran a fost confirmat de Staturile transilvanene prin legea “Approbatae constitutiones regni Transsilvaniae III titlul 82, articolul I”. Politica economica si strategia militara a Habsburgilor, in secolul al XVIII-lea, au dus la limitarea rolului Cetatii Bran, fapt care a stanjenit brasovenii in comertul cu Tara Romaneasca, impiedicand chiar si exercitarea atributiunilor castelanilor in teritoriul Branului.
In acelasi scop, statul austriac a constituit in lungul Carpatilor un cordon sanitar, infiintand la jumatatea secolului al XVIII-lea un oficiu de carantina la Bran.
Pentru a intari Trecatoarea Branului, in 1723, dupa cum rezulta dintr-o inscriptie de pe zidul interior, castelul a fost renovat. In 1737, un corp de armata austriac trece pe la Bran atacandu-i pe turcii aflati la Campulung. In contextul razboiului ruso-austro-turc din 1787, trecatoarea Branului a fost invadata de ostile musulmane, care au atacat cetatea, dar nu au putut-o cuceri.

Decaderea
Secolul al XIX-lea a adus declinul atributiilor militare ale Castelului Bran. Din cauza schimbarii tacticii de lupta si a generalizarii armelor de foc performante, Castelul Bran nu mai putea fi un paznic eficient al hotarului. In 1836, o data cu mutarea granitelor Ardealului cu Muntenia spre Pajura, Castelul Bran pierde rolul de punct vamal a statului austriac si controlul tranzitului comercial din zona. Din cauza iminentei razboiului ruso-romano-turc din 1877, armata austriaca a ocupat Cetatea Bran, inlocuindu-i acoperisul usor expus bombardamentelor, actiune ce a determinat grava sa deteriorare. Ulterior, autoritatile brasovene le-au cerut austriecilor sa restaureze cetatea. Acestia au suportat costul reparatiilor efectuate intre 1883-1886, iar la 22 iulie 1888 au predat Castelul Bran orasului Brasov. La scurt timp insa, orasul Brasov doneaza cetatea Oficiului Silvic Brasov. Din acel moment au locuit in ea brigadieri silvici, padurari din Bran si, temporar, in cateva camere oficiale, amenajate special, inspectorii silvici veniti de la Brasov. Oficiul Silvic a detinut cetatea pana in 1918.

Cel mai scump si infricosator din lume
Castelul Bran ocupa primul loc in topul celor mai infricosatoare locuri din lume, clasament realizat de publicatia Forbes. Locul secund este ocupat de Turnul Londrei (Anglia), urmat de Catacombele Parisului, (Franta) si Area 51 (Nevada). Aceeasi publicatie a clasat Castelul Bran pe pozitia a doua in randul celor mai scumpe proprietati din lume, cu o valoare estimata la 140 de milioane de dolari.

Sursa: Transilvania Expres, Brasov