Conferinta de presa ANAT 07.02.2008
07.02.2008
I. Tendintele turistilor români în sezonul de iarna 2007 - 2008
Valea Prahovei si judetul Brasov au fost cele mai solicitate pentru turismul intern, Austria pentru outgoing
Sezonul de iarna 2007-2008 a indicat o crestere a cererii turistice atât pentru România, cât si pentru strainatate. Din pacate, daca în timpul sezonului de vara, majoritatea turistilor aleg serviciile agentiilor de turism, iarna, pentru turismul montan, multi s-au cazat pe cont propriu, în special în România si în Austria. Acest fapt reprezinta un risc si adduce dezavantaje clientului, care de multe ori poate primi servicii sub calitatea asteptata si poate plati un pret mai ridicat.
Destinatia numarul 1 pe outgoing a fost Austria.
Potrivit Institutului National de Statistica din Austria, din România au fost în aceasta tara, în sezonul de iarna 2006-2007, 95.059 de turisti, 0,7% din total, reprezentând o crestere de 76%! Potrivit estimarilor noastre, sezonul de iarna din acest an va aduce o crestere de 15-20% pe destinatia Austria, ceea ce va însemna un total de 120.000 de turisti. Principalele motive ale cresterii sunt raportul foarte bun pret - calitate, promovarea intensa precum si vremea favorabila în acest an practicarii sporturilor de iarna.
O parte din români a preferat, totusi, destinatii mediteraneene, cele mai solicitate destinatii fiind Egipt (pentru care vremea este favorabila mai ales în sezonul de iarna), Grecia, Turcia si Tunisia.
Top destinatii externe sezonul de iarna 2007 - 2008
- Austria
- Egipt
- Grecia
- Turcia
- Bulgaria
- Franta
- Tunisia
- Spania
Top destinatii interne sezonul de iarna 2007 - 2008
- Valea Prahovei, Predeal, Poiana Brasov
- Zona de turism rural din judetul Brasov (Bran - Moieciu, Cristian, Râsnov etc.)
- Alte zone de turism rural (Maramures, Bucovina, Apuseni, Buzau, Vrancea)
- Statiunile balneoclimaterice
- Delta Dunarii
- Litoral
II. Tendinte ale turismului românesc
Charterele continua cresterea. ANAT estimeaza +25% pentru 2008
Charterele au înregistrat si anul precedent un “boom” Au fost lansate circa 80 de chartere iar pentru 2008 estimam 100, deci o crestere de 25%! O tendinta importanta este aparitia charterelor din multe orase ale tarii - ex: Cluj (12), Timisoara (8), Iasi (2), Târgu Mures (1). Este posibil ca din 2008 sa apara chartere si din Sibiu. Pachetele de servicii sunt oricum din ce în ce mai accesibile financiar.
Estimam o crestere de minim 15% a turistilor straini, în contextual în care anul precedent a fost înregistrata o crestere de 12,4%. Redam mai jos cifrele remise azi de Institutul National pentru Statistica:
Turismul românesc: 575.000 de angajati, doar 2,1% din PIB
Potrivit Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, în 2007, în turism si activitatile conexe lucrau în România 575.000 de oameni, ceea ce reprezinta 6% din totalul fortei de munca. Din pacate, turismul genereaza la ora actuala doar 2,1% din PIB.
Ca mijloc de transport, din ce în ce mai multi turisti români vor opta pentru zborurile cu avionul. Este mult mai comod, mult mai rapid si mult mai sigur decât cu automobilul personal sau cu autocarul. La ora actuala, în România opereaza 47 de companii aeriene de linie regulata si 9 companii low cost. De asemenea, pe lânga cresterea apetitului românilor catre destinatii externe, intrarea de noi companii aeriene, atât low cost, cât si de linie regulata, va determina sosirea mai multor turisti straini în România. Tara noastra trece printr-o adevarata revolutie a aviatiei comerciale, situându-se PRINTRE PRIMELE 10 PIETE DIN LUME ca ritm de crestere. Pe de alta parte, din ce în ce mai multi români vor calatori în România cu avionul! Pentru ca deja, datorita liberalizarii traficului aerian (ceea ce presupune ca orice companie aeriana poate efectua si curse interne într-o tara, în cazul în care le considera profitabile), au intrat companii interesate si preturile ajung sa le concureze pe cele pentru tren sau autocar.
Potrivit Institutului National de Statistica, pentru primele noua luni ale anului 2007, transportul aerian a înregistrat cresteri de 32,8% în privinta sosirilor si de 59,8% în privinta plecarilor, comparativ cu perioada similara din 2006. Per total, traficul aerian a cumulat 19,3% din totalul sosirilor în tara noastra si 17,6% din totalul plecarilor.
Majoritatea companiilor de low cost prevad cresteri ale pasagerilor cuprinse între 50 si 100% (dar ele de-abia au intrat pe piata, din 2009 aceste cresteri se vor pondera substantial deoarece se va ajunge la saturare), iar cele de linie regulata se asteapta si ele la cresteri deja mai ponderate, de minim 10%. Autocarul va scadea pe distante mari dar înca va fi solicitat pe distante mici sau medii iar automobilul propriu va fi preferat de turisti doar în cazul în care acestia doresc circuite sau destinatii proxime (tari vecine, eventual apropiate precum Austria). Datorita revolutiei aviatice va creste si fluxul turistilor straini de leisure (deoarece companiile de linie regulata au deja clienti traditionali, în marea lor parte, de business), în special dinspre pietele unde au patruns low costuri: Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Benelux, Austria, dar si Ungaria, Polonia sau Turcia. Noile companii aeriene de linie regulata intrate în România vor asigura spre tara noastra mai multi turisti din SUA, Finlanda, Grecia, Cipru etc. Sosirea unei companii aeriene înseamna dezvoltare economica, turistica si de imagine pentru orasul operat!
III. Nevoia de pregatire profesionala
Am intrat în a doilea nostru an european si, ca de fiecare data înainte de un nou început, exista un bilant. Agentiile de turism din România au avut de facut fata multor provocari si la fel si conducerea ANAT. Intrarea în Europa a adus, fara îndoiala, mai multa forfota, mai multa circulatie si asta ne prinde bine. Totodata se simte ca tot mai multi români îsi permit macar un concediu pe an, desi procentul celor care-si permit în comparatie cu cei care-si petrec concediul acasa este înca mic. Premize bune pentru agentiile de turism. Dar si riscuri. Marii touroperatori mondiali sau retailerii au înteles si ei ca România este o tara comunitara si ca are un ritm de crestere în domeniul turismului demn de luat în seama.
Asa încât ochii lor s-au atintit pe noi. Pentru unii aceasta este o mare oportunitate, pentru altii însa si un pericol. Cine va crede pâna în ultima secunda ca dintr-o agentie micuta dintr-un bloc se poate face turism adevarat, va trai cu siguranta o dezamagire. Cu o singura exceptie: specializarea si profesionalizarea. Niciodata si niciunde firmulite mici, super-specializate si cu oameni profesionisti nu au clacat. Conducerea ANAT a avut si are o prioritate clara si declarata si care se cheama PREGATIREA PROFESIONALA. Transformarea agentului de turism în consultant de turism trebuie sa fie targetul nostru, al tuturor. Consumatorii de turism trebuie sa constate ca au nevoie de consultanta în agentii si ca internetul sau telefonul dat direct la pensiune nu sunt suficiente si nu garanteaza un serviciu de calitate. Acest pas trebuie facut si este numai în mâna noastra sa-l facem. ANAT stie acest lucru si pentru aceasta a înfiintat ANAT TRAINING CENTER cu cursuri de perfectionare pentru viitorii consultanti de turism.
Acum urmeaza ca si managerii de turism sa înteleaga cât de important este sa aiba oameni bine pregatiti si sa-i trimita la aceste cursuri.
IV. Turismul de afaceri
Bucurestiul poate deveni destinatia nr. 1 a Estului Europei
Turismul de business înregistreaza o evolutie constanta, an de an având o crestere medie de 20%. Cel putin în Bucuresti, numarul de hoteluri creste, de asemenea, de la an la an, însa capacitatea de cazare pentru business (minimum 3 stele) este înca insuficienta, nedepasind 7-8.000 de locuri.
În câtiva ani, Bucurestiul are sansa de a deveni cea mai importanta destinatie turistica de afaceri din sud-estul Europei. Aici au loc investitii importante în hoteluri, iar în urmatorii ani toate lanturile hoteliere internationale vor fi prezente. Alte orase care se dezvolta din punct de vedere al turismului de afaceri: Timisoara, Cluj, Iasi, Brasov, Constanta.
Revenind la Capitala, la ora actuala se doreste realizarea Asociatiei de Promovare Regionala Bucuresti, care sa creioneze strategia de dezvoltare turistica a Capitalei (în prezent ea nu exista!). Primaria Capitalei nu a participat în 2007 la Târgul de Turism Bucuresti, organizat de ANAT. Speram ca actuala Directie de Turism din cadrul Primariei sa fie eficienta si sa se cupleze în aceste manifestari. Din pacate, nu se cunoaste mai nimic despre Centrul Istoric. Nu se ofera informatii, nu sunt chemati investitori. Pare o afacere mai degraba… oculta, care însa nu are nici macar urmari, în sensul dezvoltarii celui mai important punct de atractie al Bucurestiului.
Turismul de afaceri reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, având partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, în general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Exista mai multe feluri de turism de afaceri: deplasari individuale, deplasari de grup, deplasari cu ocazia unor evenimente (domeniul Meetings, Incentives, Conventions, Exhibitions (MICE)), team building-uri si deplasari de training.
Oamenii de afaceri vin în România atât din tari vecine sau apropiate (Ungaria, Bulgaria, Rusia, Grecia, Cehia, Polonia), precum si din alte tari europene (Austria, Franta, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie) sau de pe alte continente (SUA, Canada, Israel, China, Japonia etc.). Circa 60% - 70% din vizitatorii României sosesc în scop de afaceri. Aceasta pondere este subliniata de catre încasarile hotelierilor din Bucuresti, care recunosc ca peste 60% din ele provin din segmentul de afaceri.
Care este capacitatea hoteliera la nivelul Capitalei?
La ora actuala, în Bucuresti sunt 8 hoteluri de 5 stele, 36 de hoteluri de 4 stele si 66 de hoteluri de 3 stele, deci 110 hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai putin, clientela de business. Dintre acestea, o parte sunt de lant international: InterContinental, Marriott, Hilton, Crowne Plaza, Howard Johnson, Radisson SAS, Best Western, din grupul ACCOR - marcile Sofitel, Novotel si Ibis, Golden Tulip, Ramada, Best Western. Pentru urmatorii ani, lanturile hoteliere Sheraton, Four Seasons si Hyatt studiaza intrarea pe piata româneasca.
Potrivit specialistilor internationali, Bucurestiul este bine pozitionat pe piata internationala a conferintelor, însa numarul insuficient de locuri de cazare si lipsa unui centru de conferinte modern cu minim 5000 de locuri, cu sala principala si alte sali adiacente pentru întruniri pe grupe de lucru, constituie un impediment.
Pentru alte amanunte,
Dragos ANASTASIU, Presedinte ANAT, dragos.anastasiu@eurolines.ro
Traian BADULESCU, Consilier de presa, Mob: 0749.05.05.82, traian.badulescu@anat.ro
